Cine era călauza poporului Israel prin deșert?

Întrebare: 

In portiunea acestei saptamani Behaaalotcha, care face parte din cartea Numeri apare un lucru ciudat si anume:

In cap 9 ni se spune ca norul de fum era deasupra cortului intalnirii ziua si focul noaptea. Atat timp cat norul stationa stationau si copii lui Israel. Norul era cel care le arata timpul de sedere si directia de urmat. In cap 10 Mose se roaga de Hobab fiul lui Reuel madianitul sa ramana cu ei pentru ca el cunoaste cel mai bine desertul si locurile bune de poposit. Cu alte cuvinte aveau nevoie de o calauza. De ce aveau nevoie de o calauza madianita ata timp cat Domnul le arata calea prin intermediul norului?

Multumesc!

R: Prof. Haim Misloschi

Felicitări dl. N, aţi reuşit să surprindeţi  o aparentă neînţelegere. Dacă ne-am raporta doar la traducere, se nasc o mulţime de interpretări unde cea mai la îndemână este aceea în care în realitate nu Dumnezeu conducea poporul, ci Moise se foloseşte de nişte trucuri, în cazul nostru de aceşti cumnaţi, cunoscători ai deşertului pentru a călători spre Canaan, deci nu Dumnezeu conduce ci Moise prin viclenie şi trucuri învăţate cel mai probabil în egipt.

În versetul 29 din cap. 10 cartea Numeri, Moise îl invită pe cumnatul său sau o rudă din partea lui Țipora nevasta sa, un fiu său nepot a lui Itro,  să-l însoţească spre ţara Canaan. Până aici nimic deosebit, problema apare în motivul pentru care Moise îi cere lui Hobab să-l însoţească. Cornilescu traduce:  Te rog nu ne abandona, fiindcă tu cunoşti locurile unde putem să poposim… Întrebarea  dl. N (indirectă) este una legitimă: Cine conducea poporul, norul (Domnul) sau Moise folosindu-se Hobab?  

וַיֹּ֕אמֶר אַל־נָ֖א תַּעֲזֹ֣ב אֹתָ֑נוּ כִּ֣י ׀ עַל־כֵּ֣ן יָדַ֗עְתָּ חֲנֹתֵ֙נוּ֙ בַּמִּדְבָּ֔ר וְהָיִ֥יתָ לָּ֖נוּ לְעֵינָֽיִם׃^[1]

Numeri 10:31:  vayomer al-na taazov otanu ki al-ken yadata hanotenu bamidbar vehayita lanu leenayim:

“Expresia Na din text este clar o rugăminte, o solicitare. De cele mai multe ori acest cuvânt în Tora aşa este înţeles, Raşi însă nu este de acord întotdeauna cu traducerea cuvântului NA ca însemând o rugăminte, în acest context, expresia este mai degrabă o sugestie decât o rugăminte. Moise îi sugerează lui Hobab să nu părăsească poporul, tabăra lui Israel, ce va spune oamenii din popor: Ytro nu s-a convertit la iudaism din dragoste pentru Dumnezeu şi Tora, ci s-a convertit gândind la posesiunile de care va avea parte – se gândea la un patrimoniu care să-l primească atunci când ţara lui Israel va fi împărţită. Acum când au văzut că nu vor avea parte la ea, au abandonat pe israeliţi şi şi-au continuat de drumul lor.”^[2]

Spre deosebire de Cornilescu Rași explică versetul 31 astfel:

 כִּ֣י ׀ עַל־כֵּ֣ן יָדַ֗עְתָּ חֲנֹתֵ֙נוּ֙ בַּמִּדְבָּ֔ר

Numeri 10:31: ki al-ken yadata hanotenu bamidbar

“Pentru că aţi cunoscut tabăra noastră aşezată în deşert. Comentează Rași, aţi văzut minunile pe care le-a săvârşit Dumnezeu pentru  acest popor în acest deşert, rămâneţi cu noi.”

 וְהָיִ֥יתָ לָּ֖נוּ לְעֵינָֽיִם

Numeri 10:31: vehayita lanu leenayim

“Și aţi fost ca ochii pentru noi.”

Verbul-  vehaita – ai fost, este conjugat la trecut, Raşi însă îl aşează la viitor, astfel Moise  spune:  indiferent ce se va întâmpla cu noi, tu vei  fi ca ochii pentru noi. Când Moise le spune că vor fi ca ochii pentru israeliți, se referă la iubirea prozeliţilor, vor fi iubiţi ca lumina ochilor.^[3]

După cum vedeţi parafrazarea numită traducere de Cornilescu ne dă mari bătăi de cap şi fără o cunoaştere a limbii ebraice nu vom putea obţine înţelegere a adevăratului sens a Torei.

Mulţumim dl. N pentru întrebarea dvs. care a fost o provocare în  a căuta un răspuns, unul din 70.

Prof. Cabala – Haim Misloschi

^[1] Tora cu transliterare. Pag.565. Haim Misloschi. Editura Pim/2019

^[2] La Tora con Rashi. Bamidbar-  Pag. 160. Editorial Jerusalem de Mexico/2003

^[3] La Tora con Rashi. Bamidbar-  Pag. 161. Editorial Jerusalem de Mexico/2003